Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
Hepatite
Antigen virus hepatic Delta (HDV)
Despre analiza
Antigen virus hepatic Delta (HDV)
Ce este antigenul VHD
Testul caută în ser antigenul virusului hepatitei D (VHD, virusul delta), adică o proteină a virusului însuși, nu anticorpii produși de organism. Este un marker al fazei foarte precoce a infecției acute.
Un virus care are nevoie de un „ajutor”
VHD are un genom ARN, dar este un virus defectiv: nu își poate forma singur particule noi. Pentru asta are nevoie de un virus „ajutător” (helper), care este virusul hepatitei B (VHB). VHD se multiplică doar în celulele deja infectate cu VHB, deci infecția cu virusul delta este posibilă numai la o persoană care are și VHB, cu antigen HBs prezent.
Virusul delta este răspândit în toată lumea, cu o distribuție asemănătoare celei a VHB.
Cum se transmite
- prin sânge (pe cale parenterală): prin manevre medicale sau nemedicale cu instrumente sau substanțe sterilizate incorect sau incomplet;
- prin contact sexual neprotejat;
- de la mamă la copil: rar.
Coinfecție și suprainfecție
După momentul în care apare infecția cu VHD față de cea cu VHB, se deosebesc două situații:
| Coinfecție | Suprainfecție | |
|---|---|---|
| Ce înseamnă | cele două virusuri intră în organism în același timp, pe aceleași căi | VHD infectează o persoană care are deja infecție cronică cu VHB |
| De ce diferă | VHB trebuie mai întâi să se instaleze, abia apoi se poate multiplica VHD | VHB este deja prezent, așa că VHD se poate multiplica imediat |
| Evoluție | prognostic mai bun: aproximativ 90% fac o hepatită acută care se vindecă singură; sub 10% se cronicizează; 2–4% fac hepatită fulminantă | evoluție mult mai severă: aproximativ jumătate se vindecă; 10–40% (50–90% după alți autori) se cronicizează; 10–20% fac forme fulminante |
Când este prezent antigenul
Antigenul VHD apare doar pentru scurt timp, în faza precoce a infecției acute, aproximativ în primele 2 săptămâni. Când organismul începe să producă anticorpi specifici, antigenul dispare din ser.
Indicații
Depistarea precoce a infecției acute cu VHD, la pacienții cu infecție cu VHB.
Pregătirea pacientului
Nu este necesară o pregătire specială.
Recoltare
| Probă | Sânge venos (ser) |
| Tub de recoltare | Eprubetă vidată de 5 mL, cu gel separator (capac roșu-galben) |
| Volum minim | 1 mL ser |
| Pregătirea probei | Separarea serului prin centrifugare |
| Conservare | 5 zile la 2–8 °C; peste 5 zile, la −20 °C |
Important: transportul se face la 2–8 °C.
Metodă
Imunodozare enzimatică (EIA).
Valori de referință
[de completat]
Interpretarea rezultatelor
- Pozitiv: infecție acută cu VHD, în faza precoce, înainte de apariția anticorpilor.
- Negativ: antigenul nu este prezent. Pentru că antigenul dispare odată cu apariția anticorpilor, un rezultat negativ nu exclude infecția. Pentru fazele ulterioare se folosesc anticorpii anti-VHD IgM, anticorpii anti-VHD totali și încărcătura virală VHD.
- Neconcludent: se recomandă retestarea după 1–2 săptămâni.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.