Suntem aici pentru tine!

+40241 660 336

NPA Laborator Analize Medicale Constanta

  • NPA Laborator Analize Medicale Constanta
    Panorama este un test genetic neinvaziv de screening prenatal (NIPT) care evaluează riscul apariţiei unor tulburări genetice la bebelușul dumneavoastră începând cu săptămâna a 9-a de sarcină. Testul Panorama analizează ADN-ul fătului (ADN placentar) dintr-o probă de sânge recoltată de la mamă. Testul Panorama folosește o tehnologie unică de analiză genetică bazată pe SNP (Single Nucleotide Polymorphism) ceea ce îl face cel mai precis test genetic prenatal neinvaziv de pe piață.Test Panorama
    • NIPT-ul numărul 1 în lume fiind folosit de peste trei milioane de gravide.
    • Singurul NIPT care poate analiza și compara, separat, ADN-ul mamei și ADN-ul fătului.


    Test Panorama - testare prenatală de încredere!
    Test genetic prenatal
    • cel mai riguros validat NIPT, cu cele mai multe publicații științifice
    • singurul NIPT care oferă cele mai multe informații semnificative clinic
    • abordarea care creează capabilități unice, validate clinic
    Panorama evaluează SNP-urile – acel 1% din ADN-ul nostru care ne face diferiți unul de celălalt.


    Opţiuni de screening
    Testul de screening genetic neinvaziv Panorama evaluează afecțiunile genetice comune cauzate de cromozomi suplimentari sau lipsă din ADN-ul bebelușului. Deoarece testul genetic prenatal Panorama folosește o tehnologie unică pentru a distinge cu adevărat între ADN-ul mamei și al bebelușului, este singurul NIPT care testează triploidia și are cea mai mare acuratețe în determinarea sexului copilului (opțional). Unele afecțiuni, cum ar fi sindromul Down, sunt cauzate de copii suplimentare ale unui anumit cromozom. Altele, cum ar fi microdelețiile, apar atunci când unui cromozom îi lipsește o mică parte de informație genetică. Microdelețiile afectează sarcinile în mod egal, indiferent de vârsta mamei.

    Ce detecteaza?

    TRISOMIILE

    TRISOMIA 21 (SINDROMUL DOWN)

    Bebelușii cu sindrom Down au trei copii ale cromozomului 21 și au dizabilități intelectuale care variază de la ușoare la severe. Copiii cu sindrom Down vor avea nevoie de îngrijiri medicale suplimentare, în funcție de problemele specifice de sănătate ale copilului. Intervenția timpurie a permis multor persoane cu sindrom Down să ducă o viață sănătoasă și productivă. Prezența unor afecțiuni medicale, cum ar fi defecte cardiace, poate afecta durata de viață la acești copii și adulți; cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu sindrom Down vor trăi până la 60 de ani. Avortul spontan apare în aproximativ 30% dintre sarcinile cu sindrom Down, în timp ce în general aproximativ 1 din 700 de copii se naște cu sindrom Down.

    TRISOMIA 18 (SINDROMUL EDWARDS)

    Bebelușii cu trisomie 18 au trei copii ale cromozomului 18 și au dizabilități intelectuale severe și defecte congenitale care implică de obicei inima, creierul și rinichii. Bebelușii cu trisomie 18 pot avea, de asemenea, defecte congenitale vizibile, cum ar fi o deschidere a buzei (buză despicată) cu sau fără o deschidere în cerul gurii (despicătură palatina), un cap mic, picioare strâmbe, degete subdezvoltate și un maxilar mai mic. Din păcate, majoritatea sarcinilor cu trisomie 18 vor avea un avort spontan. Dacă se nasc în viață, cei mai mulți copii afectați cu trisomie 18 vor muri în primele câteva săptămâni de viață. Aproximativ 10% supraviețuiesc până la prima lor zi de naștere. Trisomia 18 apare la aproximativ 1 din 3.000 de născuți vii.

    TRISOMIA 13 (SINDROMUL PATAU)

    Bebelușii cu trisomie 13 au trei copii ale cromozomului 13 și au dizabilități intelectuale severe. Ei au adesea defecte congenitale care implică inima, creierul și rinichii. Anomaliile vizibile includ degetele suplimentare de la mâini și/sau de la picioare sau o deschidere în buză, cu sau fără o deschidere la nivelul gurii. Având în vedere dizabilitățile severe, majoritatea sarcinilor afectate de trisomia 13 vor avea un avort spontan. Dacă se nasc în viață, cei mai mulți bebeluși afectați cu trisomie 13 vor muri în primele câteva săptămâni de viață. Aproximativ 10% supraviețuiesc până la prima lor zi de naștere. Trisomia 13 apare la aproximativ 1 din 5.000 de născuți vii.

    ANOMALIILE CROMOZOMILOR SEXUALI

    MONOSOMIA X (SINDROMUL TURNER)

    Bebelușii cu monosomie X sunt fete care au un cromozom X în loc de doi. Din păcate, o proporție mare de sarcini cu monosomie X va duce la un avort spontan în primul sau al doilea trimestru de sarcină. Bebelușii cu monosomie X care ajung la termen pot avea defecte cardiace, dificultăți de învățare și infertilitate. În cele mai multe cazuri, fetele cu monosomie X vor avea nevoie de îngrijiri medicale suplimentare, inclusiv terapie hormonală în diferite etape ale vieții.

    SINDROMUL KLINEFELTER

    Băieții cu sindrom Klinefelter au un cromozom X suplimentar (XXY). Această condiție poate fi asociată cu dificultăți de învățare și probleme de comportament. Bărbații cu sindrom Klinefelter pot fi infertili. Aproximativ 1 din 1.000 de copii se va naște cu sindromul Klinefelter. SINDROMUL TRIPLU X Fetele cu sindrom Triplu X au un cromozom X suplimentar (XXX). Fetele cu această afecțiune pot fi mai înalte decât media și pot avea dificultăți de învățare sau probleme de comportament. Aproximativ 1 din 800 de fete se va naște cu un cromozom X suplimentar.

    SINDROMUL JACOBS

    Băieții cu sindromul Jacob au un cromozom Y suplimentar (XYY). Majoritatea bebelușilor cu sindrom XYY nu au defecte congenitale. Băieții cu XYY pot fi mai înalți decât media și au un risc crescut de probleme de învățare, vorbire și comportament. Aproximativ 1 din 650 de băieți se va naște cu un cromozom Y suplimentar.
    MICRODELEŢIILE

    SINDROMUL DE DELEŢIE 22q11.2 (SINDROMUL DiGeorge)

    Sindromul de deleție 22q11.2, numit și sindromul DiGeorge sau sindromul Velo-Cardio-Facial (VCFS), este cauzat de absenţa unei părţi a cromozomului numărul 22. Aproximativ unul din 2.000 de copii se naște cu sindromul de deleție 22q11.2. Majoritatea copiilor cu această tulburare au defecte cardiace, probleme ale sistemului imunitar și trăsături faciale specifice. Majoritatea copiilor cu sindrom de deleție 22q.11.2 au dizabilitate intelectuală ușoară până la moderată și întârzieri de vorbire; unii vor avea, de asemenea, niveluri scăzute de calciu, probleme cu rinichii, probleme de hrănire și/sau convulsii. Aproximativ unul din cinci copii cu sindrom de deleție 22q11.2 prezintă tulburări de spectru autist; 1 din 4 adulți cu sindrom de deleție 22q11.2 are o boală psihiatrică, cum ar fi schizofrenia.

    SINDROMUL PRADER-WILLI

    Sindromul Prader-Willi apare atunci când lipsește o parte mică de cromozom 15 sau când ambele copii ale cromozomului 15 provin de la același părinte (numit disomie uniparentală sau UPD). Bebelușii cu sindrom Prader-Willi au tonus muscular scăzut și probleme cu creșterea și hrănirea. Copiii cu sindrom Prader-Willi au repere întârziate, statură mică, creștere rapidă în greutate care duce la obezitate și dizabilitate intelectuală. Aproximativ 1 din 10.000 de copii se naște cu sindromul Prader-Willi.

    SINDROMUL ANGELMAN

    Sindromul Angelman apare atunci când lipsește fie o parte mică de cromozom 15, fie când ambele copii ale cromozomului 15 provin de la același părinte (numit disomie uniparentală sau UPD). Aproximativ 1 din 12.000 de copii se naște cu sindromul Angelman. Bebelușii și copiii cu sindrom Angelman au dizabilitate intelectuală severă, etape întârziate, convulsii și probleme cu echilibrul și mersul pe jos. SINDROMUL DE DELEŢIE 1p36 Sindromul de deleție 1p36, denumit și sindromul monosomiei 1p36, este cauzat de o parte lipsă a cromozomului 1. Copiii cu sindrom de deleție 1p36 au dizabilități intelectuale. Majoritatea au defecte cardiace și tonus muscular slab. Aproximativ jumătate dintre persoanele afectate au convulsii (epilepsie), probleme de comportament și pierderea auzului. Unii copii cu sindrom de deleție 1p36 au și probleme de vedere sau defecte congenitale suplimentare ale altor organe. Aproximativ 1 din 5.000 de nou-născuți are sindromul de deleție 1p36.

    SINDROMUL CRI-DU-CHAT

    O parte lipsă a cromozomului 5 cauzează sindromul Cri-du-chat, numit și sindromul 5p- (5p minus). Numele „Cri-du-chat” a fost dat acestui sindrom din cauza strigătului ascuțit, asemănător pisicii, pe care bebelușii cu acest sindrom îl fac adesea. Bebelușii cu sindrom Cri-du-chat au, de obicei, greutate mică la naștere, o dimensiune mică a capului și un tonus muscular slab. Problemele de hrănire și respirație sunt frecvente în copilărie. Copiii cu această tulburare au dizabilitate intelectuală moderată până la severă, inclusiv întârzieri de vorbire și limbaj. De asemenea, pot avea întârzieri de creștere, probleme de comportament, iar unele au curbura coloanei vertebrale (scolioză). Aproximativ unul din 20.000 de copii se naște cu sindromul Cri-du-chat. Ei pot avea, de asemenea, defecte cardiace, întârziere de creștere, probleme de comportament și unele au curbura coloanei vertebrale.

    TRIPLOIDIA

    SINGURUL NIPT CARE TESTEAZA TRIPLOIDIA. Bebelușii cu triploidie au un set suplimentar complet de cromozomi pentru un total de 69 de cromozomi în loc de cei 46 obișnuiți. La o vârstă gestaţională de 10 săptămâni, una din 1.000 de sarcini este afectată de triploidie. Este extrem de rar ca aceste sarcini să ajungă la termen, de obicei se produce avort spontan la începutul sarcinii. Cei câțiva născuți vii mor, de obicei, în câteva zile de la naștere din cauza problemelor inimii, creierului și rinichilor. Bebelușii cu triploidie au adesea defecte congenitale care afectează extremitățile și fața. O sarcină cu un făt cu triploidie poate crește riscul mamei pentru o varietate de afecțiuni: preeclampsie (care poate duce la convulsii) și sângerare excesivă după naștere. În cazuri rare, sarcinile triploide pot persista și pot evolua către un tip de cancer numit coriocarcinom. Cunoașterea triploidiei permite medicului să monitorizeze în mod corespunzător starea de sănătate a mamei. *Nu este disponibil pentru sarcinile cu donare de ovocite sau mama surogat sau în cazurile de sarcini gemelare cu dizigoți (gemeni neidentici).


    De ce sa alegeți testul Panorama pentru screening genetic fetal?
    Testul Panorama a fost ales de peste 2 milioane de femei din 80 de țări. Este sigur, de încredere și foarte sensibil.  Studiile clinice au demonstrat acuratețea excepțională a testului. Prin metoda unică de analiză un test genetic prenatal Panorama este capabil să citească ADN-ul fetal la nivel de literă. Astfel, ești sigură că obții informațiile de care ai nevoie despre copilul tău. Raportarea sexului copilului Dintre NIPT-urile disponibile, testul Panorama are cea mai mare acuratețe publicată în determinarea sexului bebelușului. Capacitatea testului Panorama de a analiza SNP-uri unice pentru cromozomul Y și de a detecta prezența geamănului dispărut, ajută la depășirea cauzelor de raportare inexactă a sexului fetal comune la alte tehnologii. Dacă mama este purtătoarea cunoscută a unei afecțiuni genetice sau dacă există un istoric familial cunoscut de afecțiune legată de cromozomul X, (de exemplu, distrofia musculară Duchenne), un test genetic prenatal determină sexului copilului prin NIPT și poate ajuta la stabilirea necesității unui diagnostic suplimentar.
    Sediul central
    Ion Gheorghe Duca 44, Constanța


    Mesaje



    Pentru a vedea mesajele trebuie sa va
    Autentificati
    0040241660336
    Abonati-va la newsletter
    Abonare


    Folosim cookies deoarece ne dorim sa iti oferim cea mai buna experienta online. Informatiile culese prin intermediul cookie-urilor sunt anonime, insa fara acestea, experienta ta online pe site-ul nostru ar fi semnificativ mai slaba. Mai multe informatii gasesti aici .